În perioada noiembrie – ianuarie 2011 am locuit în Buenos Aires, unde am avut o viaţă foarte mişto şi am scris câteva texte. Unele au apărut pe viajoa.ro, precum cel de mai jos, altele vor apărea mai târziu pe blog. Pentru că sunt texte care îmi sunt dragi, le republic aici.

Later edit: acum mi se pare pueril acest articol, pentru că multe s-au schimbat de atunci, cel puţin în Bucureşti. În ultimii ani am devenit un oraş mai obişnuit cu homosexualitatea şi clar am devenit un oraş în care miroase a marijuana. Aş mai vrea să menţionez că am dat atâtea detalii despre părerile mele personale pentru că articolul era iniţial destinat apariţiei pe Viajoa şi nu voiam să nasc polemici în comentarii interminabile.

La libertad

Nu vorbi despre ce nu ştii, auzim uneori. Până să ajung eu aici credeam că ştiu ce înseamnă libertatea. Acum… s-a schimbat totul :)

Sexul. Până să vin aici cunoşteam 1 homosexual, 0 travestiţi, 0 transexuali, 0 lesbiene. Nu fusesem niciodată într-o ţară în care să văd doi bărbaţi de mână pe stradă sau în care căsătoria între persoane de acelaşi sex este acceptată. Înainte să îmi spună cineva că este nebunesc ce spun vreau să menţionez că homosexualitatea este o realitate, iar interzicerea ei nu face decât persoane nefericite. În România este acelaşi procentaj de persoane gay ca în toată lumea (nu are de ce să fie mai mare sau mai mic), doar că au mai puţin loc, ceea ce dăunează vieţii (lor) personale.

Aici am cunoscut mulţi homosexuali, am locuit cu 3 fete, dintre care una gay, care în fiecare seară ieşea în baruri gay care aveau cea mai bună muzică din oraş şi avea o mulţime de prietene care duc o viaţă liberă aici. Aici locuiam la 2 străzi de un coafor în care toată lumea era gay (femei şi bărbaţi), iar persoana care te primea era o femeie care fusese bărbat. La televizor este de asemenea o tanti care a fost bărbat şi care este foarte, foarte frumoasă şi iubită şi care din câte am înţeles are o emisiune foarte apreciată.

Aici cineva îşi poate aduce partenerul într-un grup de persoane hetero şi toată lumea este ok cu asta, cineva îşi poate declara sexualitatea şi nimeni nu face ochii mari sau judecă. Nu vă imaginaţi că este 100% paradis, dar este incomparabil cu România. Şi nu doar tinerii sunt cei care înţeleg şi sunt deschişi la asta. Am văzut grupuri protestatare în urma legii, care scriau pe ziduri Matrimonio = Hombre + Mujer, dar protestatari există mereu pentru orice. Apropo, Argentina este prima ţară din America Latină care a adoptat legea.

Marijuana

După cum spuneam, „până să vin aici” habar nu aveam nici cum miroase nici cum arată. Aici se simte peste tot, în orice grup concert/ parc/ petrecere. Este legal să consumi în propriul apartament, dar se consumă peste tot. În parcuri se iese mereu în weekenduri, sunt o mulţime de oameni pe iarbă care beau mate, iar cei care fumează marijuana sunt mai mulţi decât cei care fumează tutun. Este complet natural, dacă cineva cere cuiva o brichetă îi oferă automat. La concerte se simte din plin, nimeni nu pare să chestioneze problema. Mai mult, se găteşte cu asta (pentru că se pare că se absoarbe diferit în funcţie de cum o fumezi/ mănânci etc. – eu ştiu doar teorie :D), şi se vând brownies pe stradă. Multă lume face brownies cu marijuana, eu era să cumpăr din greşală, noroc că erau prea scumpe :)

Nu s-a terminat. Mai este siliconul

Nimic din ce este în telenovele nu este exagerat. Totul s-a confirmat aici. Printre altele, fiesta de 15. Aici se strâng bani pentru petrecerea de 15 ani a unei domnişoare aşa cum în USA se strâng bani pentru universitate. Petrecerea este mult mai fastuoasă şi importantă decât o nuntă, sărbătorita are o rochie de mireasă, lucrurile sunt cam ca în poze. Am auzit tot felul de lucruri uimitoare despre tradiţiile astea, am auzit de oameni săraci care strâng toată viaţa pentru asta, iar cel mai ciudăţel este că pentru băieţi se organizează ceva la 18, dar de mult mai mică anvergură. Pentru o fată la fiesta de 15 reprezintă debutul ei în societate. Iar acum cele mai empancipate preferă să călătorească de banii respectivi. Cred că cine citeşte asta deja ştie ce ar vrea, nu degeba a ajuns pe viajoa.ro :)

Well, nu se opreşte aici. Argentina este o ţară de imigranţi, mai europenizată decât America latină. Dar în alte ţări este deja foarte comun ca fetele de 15 ani să primească un cadou în varianta unei operaţii de mărire de sâni. De fapt siliconul pe acest continent este mult mai ieftin şi mai comun. Când am venit aici am vrut să spun că femeile sunt… diferite aici, dar apoi mi s-a explicat că nu s-au născut aşa diferite :D

Adunând cu ce povesteam în prima parte, lucrurile au sens. Ştiu că ce am scris nu sunt exact indicaţii de călătorie, dar cred că sunt indicaţii culturale, iar cultura nu este doar ce se vede la prima vedere.

Ce am scris mai sus nu este un argument al părerii mele despre diferenţele culturale, ci o prezentare a lor raportate la România. Pentru mine a schimbat şi reorganizat multe lucruri din mintea mea. Şi cu cât cunosc mai mult, cu atât vreau să văd cât mai multe puncte de vedere ale lumii, pentru că o singură ţară nu-mi ajunge. Viaţa este mult mai mult decât ce m-a făcut o ţară să cred.